Sub semnul anotimpurilor

Estimarea gresita a realitatii ne face sa ne indepartam  de principiile fundamentale ale propriei existente.  Cum pentru orice exista un anotimp, pentru orice anotimp exista o perceptie a realitatii sufletesti. Iarna te invelesti cu cat mai multe paturi sau pilote sa mentii caldura trupului dar si sa mentii povestea nestirbita de la gura sobiei, cand cu mirosul portocalei printre nari staruiesti in amintirea copilariei. Asezat langa fereastra, viscolul nu mai pare asa neprietenos.

Exista asadar doua sisteme paralele de a privi lucrurile: cand esti prins in mijlocul nametilor iar vantul iti suiera printre urechi si iti taie rasuflarea, iarna pare o amenintare, cand te afli insa la gura sobei sau a minunatului semineu acoperit de pilote care mai de care pufoase si calduroase, iarna este spiritul invaluit in alb al veseliei si traditiei.

Dincolo de orice departare sta apropierea. Precum ciclitatea aotimpurilor, educarea spiritului este o roata ce permanent se invarte pentru a calca permanent pe spitele cunoasterii si a experientelor noi. Familiarizarea cu alternarea anotimpurilor este familiarizarea cu alternarea evenimentelor din viata noastra, a bucuriilor, a tristetilor, a reusitelor dar si a incercarilor. Puterea de convingere si argumentul rational sunt individualitati ale personalitatii noastre folosite in functie de situatie si de vrere.

Ceea ce gandesti si ce crezi despre tine se reflecta in anotimpul trairilor tale. Cand arsita apasa pe viata secatuita de prea multe solicitari, optiunea de a darui din seva sufletului tau te aduce in acelasi loc si anotimp cu care am inceput. Intins pe pat, sub un morman de pilote incerci sa te incarci cu puritatea zapezii si sa iti donezi o bucatica din spiritul liber celor ce se hotarasc sa-l urmeze si sa-l asculte. Te schimbi cu fiecare anotimp iar actiunile tale stau sub semnul sau. Sufletul se reinnoieste odata cu el si te ajuta sa vezi carari noi.

Jobul si pilele

Stiu ca fiecare dintre voi, isi doreste, daca nu are deja, un job perfect. Nu stiu daca l-ati gasit. Eu sunt inca in cautare. Insa in majoritatea cazurilor, la orice loc de munca este carte un personaj din asta care e total pe langa, cu toate. Si culmea ca are salariu mai bun decat al tau si o functie mai importanta. De ce? Normal. E pila lui cineva. Si nu poti sa-i zici nimci urat, ca afla cel care l-a bagat in firma si sigur tot tu iesi sifonat.
 
La mine la serviciu, nu erau din astia angajati pe pile, insa erau altii din categoria cealalta. Cei care fac orice pentru a-si multumi seful. Astia dupa mine sunt oribili. Adica tie nu iti place ciorba de burta, dar daca seful te-a chema la masa si manca aia, musai sa manaci si tu, ca sa-l impresionezi. Lamentabil! Eu am zis ca nu o sa fac de-astea niciodata, insa vad ca trebuie sa o dau si pe partea asta, daca vreau sa-mi fie bine la job.
 
Stiu ca aveam o sefa, ce venea la munca pe la 9 jumate, isi bea cafea cam 2 ore, inca o ora la barfa prin birouri. Apoi isi lua pauza de masa, care in mod normal e de o ora. La ea era mereu de vreo 2. Intoarsa din pauza de masa, mai leneavea prin birouri si pe la 3 isi amintea de ce a venit la munca. Si la 18, pleca. Trist. Eu si cu inca un coleg trageam ca magarii si ea se plimba prin birouri.

Asta e treaba cu cei angajati pe pile, si cu cei care vor constant sa ii faca pe plac sefului.