Cu masina de inchiriat la festival

Incercand sa gasesc un raspuns la intrebarea pe care un prieten mi-a adresat-o, si anume: “Ce ai facut vara asta?”, m-am gandit ca merita povestita experienta pe care am trait-o la un festival organizat in judetul Cluj. Am aflat de festivalul Electric Castle prin intermediul unei retele de socializare. Cum  distractia era garantata, fiind vorba de 82 de artisti, trupe romanesti si straine, ce urmau sa concerteze  in decursul a trei zile, respectiv 21-23 iunie, am sunat repede cativa prieteni si am decis sa mergem. 

Am cumparat biletele pentru festival din timp si pe cele de tren cu cateva zile inainte. Am ales sa mergem cu trenul dat fiind faptul ca niciunul din noi nu avea masina personala, iar cu cele de la serviciu nu ne puteam permite sa mergem. Am gasit o alta solutie, una buna zic eu. Cum festivalul se tinea in comuna Bontita, din judetul Cluj, deci accesul se facea musai cu o masina, odata ajunsi in orasul Cluj, ne-am pus pe cautat masini de inchiriat Cluj. Trebuia sa gasim o cale de a ajunge fara sa ne complicam prea mult, doar voiam sa avem parte de trei zile de distractie. Am optat pentru un Logan MCV, pentru a incapea toti 5 lejer. Pretul a fost unul bun 14 euro pe zi. Impartint la 5, am dat fiecare din buzunar aproximand prin adaos cam 9 euro.
 
Totul a meritat, pentru ca odata ajunsi acolo si vazand atmosfera si oamenii frumosi ce ne inconjurau, cat si minunatul castel construit in stil renascentist, ne-am resetat complet. Cei care s-au ocupat de organizare au fost inpirati sa aleaga ca locatie imprejurimile castelului cu aer medieval. Au fost 4 scene pe care au concertat artisti ca: James Zabiela, Pendulum, MC Verse, Dub Pistols, A-Skillz, Krafty Kuts. Ne-am uitat toate grijile si ne-am distrat pe cinste. Au fost trei zile de pomina.

O cafea pe saptamana

O data pe saptamana am un ritual destul de frumos, care ma deconecteaza, ma face sa ma simt bine. O cafea cu prietenele mele. Nu am multe prietene...dar cele pe care le am sunt „de calitate”. O data pe saptamana ne intalnim toate intr-o cafenea, restaurant sau la una dintre noi acasa si ne aducem problemele, bucuriile, necazurile pentru a le diseca in bucati. Suntem personalitati diferite, avem pareri diferite...cateodata chiar opuse...dar asta este ceea ce ne incanta pentru ca ne punem ideile pe „tava” si luam ce este mai bun din ele. Nu suntem perfecte (chiar deloc), avem prejudecati si principii variate, dar in momentul in care incepem sa povestim ultimele barfe si izbucnim in ras, ne simtim extraordinar si ne aducem aminte de ce suntem acolo, de ce ne vedem saptamanal. Este simplu. O simpla cafea...dar savurata impreuna...ne umple de energie, ne face ziua mai buna, mai frumoasa. Problemele cotidiene pe care toate le avem...impartite intre noi...nu mai devin atat de grave. Ne dam seama ca totul se poate rezolva. Ne dam putere una alteia si asta este...zic eu...ceva magic, ceva de care toti ar trebui sa ne bucuram.

Papion colorat

Niciodata nu am inteles de ce trebuie sa se asorteze papionul mirelui cu buchetul miresei, sau papionul cavalerului de onoare cu rochia miresei.

Nu inteleg de ce trebuie sa suporte bietul cavaler un papion roz sau rosu. Nu e atat de inteligenta domnisoara de onoare incat sa gaseasca alt accesoriu? Ceva de pus la buzunarul la sacou, orice altceva in afara de papion colorat. Mi se pare pur si simplu de prost gust. Papionul reprezinta in viziunea mea eleganta, stima, respect si nu doar ceva de pus la gat. Desi are o forma destul de ciudata, de funda, dar este de fapt o funda neterminata, ea totusi ar trebui sa reprezinta mai mult. Mi-am adus aminte acum de Moga, care poarta atat papion colorat cat si camasa curcubeu. Pur si simplu ridicol. Un nas rosu i-ar trebui si gata. Deci dragi fete si viitoare mirese, dar vreti sa fiti voi impecabile si sa ii facetipe ceilalti sa se simta ridicoli sugurumati-i cu un papion colorat. Daca insa le dati importanta si lor, ori papion in culoarea costumului ori clasica cravata.

Va asigur ca nu o sa dati niciodata gres cu o cravata.

Ce sa eviti cand mergi la ski in Austria?

In contextul general al statiunilor europene dedicate schiorilor, Austria ocupa un loc de frunte, atat datorita calitatii partiilor, frumusetii statiunilor si peisajelor, dar si datorita calitatii deosebite a spatiilor de cazare. Cu toate acestea, sunt cateva lucruri de care trebuie sa tii cont atunci cand cauti oferte ski Austria, si mai ales lucruri pe care trebuie sa le eviti pentru o vacanta reusita, lipsita de riscuri si cu asteptari pe care sa nu ti le poti indeplini.
 
Daca este prima ta vacanta la ski si vrei sa inveti sa schiezi intr-una dintre scolile de schi celebre in Europa opteaza intotdeauna pentru destinatii potrivite nivelului tau de pregatire. Evita statiuni precum St. Anton, care este oricum si destul de scumpa. Poti opta mai degraba pentru Zell am See sau Kaprun, extrem de populare in randul turistilor de pretutindeni. Evita traseele in afara pistelor, daca esti incepator si daca nu esti foarte bine familiarizat cu zona. Pot fi extrem de riscante, nu numai din punct de vedere al pericolului producerii de accidente, dar si pentru ca exista riscul de avalanse. Traseele off-piste nu sunt foarte populare, si atrag in general schiori foarte experimentati. Evita sa alegi o statiune in care nu ai suficiente modalitati de petrecere a timpului off-ski. Mai ales daca mergi in vacanta cu familia, poti fi convins ca nu vei sta cat e ziua de lunga pe partie, si atunci ai nevoie de o oferta generoasa de restaurante, magazine, poate si de ceva trasee de drumetie, obiective turistice pe cat posibil si ceva optiuni pentru spa.
 
Daca esti genul care prefera linistea si o vacanta mai retrasa, departe de aglomeratia celor mai populare statiuni, care nu iti lasa loc sa te misti pe pista sau unde nu gasesti loc in restaurantul care te atrage, poti opta pentru statiuni mai retrase. Vei gasi si aici partii bune, hoteluri sau pensiuni de calitate si nu vei face rabat de la pretentiile pe care le ai de la vacanta de iarna. Poti opta, asadar, pentru Leogang, in apropiere de Zell am See, o statiune linistita cu partii pentru incepatori si schiori de nivel mediu. De asemenea, ai si varianta Obergurgl, perfecta pentru familii, dar departe de tumultul marilor resorturi.

Jocul de golf o atractie si in Romania

Golful in Romania incepe sa prinda din ce in ce mai mult teren in randul iubitorilor de acest sport, el fiind introdus in categoria de jocuri exclusiviste.

Termenul de golf a aparut oficial in 1457 in cadrul unei legi date de parlamentul scotian prin care se interzicea practicarea acestui joc. Printre iubitorii de golf circula insa, o gluma referitoare la denumirea acestui sport, conform careia cuvantul este un acronim pentru ''gentlemen only, ladies forbbiden''. Pentru a  practica acest tip de sport ai nevoie nu numai de bani asa cum se afirma, dar si de ceva timp. Ca ustensile necesare acestui joc indispensabile sunt crosele cu ajutorul carora se loveste o minge pozitionata intr-o zona de start, pana in zona finala numita ‘’hole’’. Pe un teren de golf exista 18 parcursuri, o partida formata din 4-5 jucatori durand in medie cam 4.5 ore.

In ceea ce priveste durata de invatare a jocului, aceasta este relativa tinand de dorinta fiecaruia, precum si de interesul acordat asimilarii strategiei de joc. Nu se poate spune cu exactitate de cat timp are nevoie un novice sa invete regulile si modalitatea de joc, existand cazuri cand acestia au deprins tot ceea ce era necesar sa cunoasca si numai intr-o saptamana. Privind latura sociala a acestui joc, se spune ca el se potriveste bine cu mediul de afaceri, deoarece fiind practicat in general de afaceristi acestia discuta in timpul unui joc de golf oportunitati de afaceri sau dezvoltari de capital.

In Romania acest tip de sport de bucura de un real succes mai ales dupa aderarea tarii noastre la U.E., existand terenuri mici de catre 9 si 6 parcursuri, insa pe viitor se pregateste amenajarea unui teren de golf de 18 parcursuri.

Fiind o combinatie de sport in natura ce confera ideea de apartenenta la un club precum si intretinerea relatiilor de afaceri, golful a inceput sa se dezvolte rapid fiind singurul sport cu o rata de crestere de 12% pe an.

Pe langa caracterul de socializare pe care il detine, golful a devenit si un sport practicat de familii intregi, traditia transmintandu-se din generatie in generatie, devenind un obicei pentru anumite familii pasionate de acest joc. 

Mai frumoase, mai bolnave


Acum cativa ani ne vizita deseori un om care avea o poveste trista de viata. Faptul ca a fost un gentelman i-a distrus intreaga viata. Voi explica aceasta afirmatie.

Intr-o zi obisnuita s-a dus la stomatolog impreuna cu o colega de serviciu, pe care a lasat-o inaintea lui sa intre in cabinet ca nah…ea este femeie si trebuie sa ii acorde prioritate. Dupa aceea, a intrat si el. A trecut timpul si a observat ca ceva nu este in regula, pentru ca se simtea rau. La un consult a depistat ca are hepatitca C. Cauza? Colega lui era bolnava, medicul stomatolog nu dezinfectase ustensilele, prin urmare si el contactase heptatia. Acest fapt i-a distrus viata, pentru ca nu exista leac. Este o boala incurabila.

Mi-am adus aminte de aceasta persoana cand am citit ca Romania este fruntasa. Nu la fotbal, ci in cazul infectarii cu hepatita B sau C.

Imagineaza-ti ca te duci la un salon de infrumusetare. Este adevarat ca pleci de acolo cu o manichiura perfecta, dar ti se ofera un bonus: hepatita. Acest lucru se intampla din cauza motivului de mai sus: lipsa sterilizarii instrumentelor. Jurnalistii de la ProTv au facut un experiment si au filmat cu camera ascunsa la zece saloane. Cand angajatele a sapte dintre ele au auzit ca persoana in cauza are hepatita au refuzat sa ii faca manichiura. Una dintre ele a explicat faptul ca virusul de pe truse nu se sterilizeaza, chiar daca ei spun contrariul. Mai bine era sa nu fi spus, este concluzia angajatei. Probabil sunt atatea persoane care nu spun acest adevar, de teama sa nu fie refuzati, mai ales ca sunt incurajate la aceasta. Aici intervine problema. Este mai bine sa ai virusul hepatic si sa nu spui? Este mai bine sa ii imbolnavesti pe altii?

Trebuie sa avem mai multa grija de mana cui ne lasam, indiferent ca este vorba despre medicul stomatolog sau manichiurista. Nu putem intotdeauna sa ne protejam, insa de ce nu am duce propria noastra trusa la salonul de infrumusetare? Probabil aceasta ar fi o metoda prin care ne putem feri de hepatita si nu numai. Daca noi nu avem grija de noi insine, nu o va face nimeni in locul nostru!

Vitaminele prenatale si suplimentele minerale in sarcina


Majoritatea viitoarelor mamici sunt confuze in privinta vitaminelor prenatale si a suplimentelor minerale in perioada sarcinii. Desi acestea sunt constiente ca in timpul sarcinii este necesara o alimentatie echilibrata, gravidele se lovesc in general de recomandarea medicului de a lua vitamine prenatale sau suplimente. Aceste vitamine au scopul de a furniza toti nutrientii necesari, atat viitoarei mamici cat si fatului, nutrienti ce nu se pot obtine din dieta zilnica. Cu alte cuvinte, vitaminele au rolul de a suplini orice deficit nutritional ce poate aparea pe parcursul sarcinii.

Ce sunt aceste vitamine prenatale?

Acest tip de vitamine este recomandat femeilor inainte de conceptie, dar si in timpul sarcinii sau chiar dupa sarcina, in special atunci cand noua mamica decide sa-si alapteze bebelusul. Majoritatea acestor vitamine contin o cantitate mai importanta de fier, calciu si acid folic decat multivitaminele normale. Femeile gravide au nevoie de un aport de acid folic dublu fata de cele obisnuite si deasemeni si de 50% mai mult calciu.

Cele mai importante vitaminte pentru o sarcina sanatoasa:

Acidul folic, calciu si fier

Acidul folic are scopul de a reduce riscul nasterii unui copil cu malformatii ale creierului sau defecte de tub neural. Este recomandat ca tuturor viitoarelor mamici sa li se aplice o doza de 400 micrograme de acid folic pe zi. De asemeni, exista si surse naturale de unde puteti consuma acid folic, precum: citrice, nuci sau legume cu frunze verzi.

Calciul in perioada sarcinii are rolul de a preveni reducerea densitatii sistemului osos al mamei, si in acelasi timp ajuta la dezvoltarea osoasa a fatului. Specialistii au constatat faptul ca organismul unei femei gravide absoarbe mult mai bine calciul pe toata perioada sarcinii.

Fierul poate ajuta ca circulatia sangvina a mamei si a fatului sa transporte cat mai bine oxigenul. Este foarte important ca viitoarea mamica sa nu aiba un deficit de fier in ultimul trimestru, deoarece acela este momentul in care fatul necesita cat mai mult fier. Resursele suficiente de fier pot preveni riscul unei nasteri premature.

Vitamina D

Aceasta vitamina este benefica corpului dumneavoastra deoarece ajuta la formarea oaselor si dintilor fatului. Lipsa vitaminei D in perioada sarcinii poate conduce la o crestere anormala a bebelusului si la intarzierea dezvoltarii sale fizice. Sursele naturale de vitamina D sunt: laptele de soia, lactatele, galbenusul de ou si orezul.

Cand se pot administra aceste vitamine?

Medicii recomanda ca vitaminele prenatale sa fie luate inca din perioada in care planuiti conceperea unui bebelus, iar apoi sa se continue administrarea acestora pe toata perioada sarcinii si alaptarii. Este indicat sa luati aceste suplimente seara inainte de a merge la culcare pentru a evita posibilele stari de greata. Trebuie sa fiti constiente de faptul ca aceste vitamine si suplimente minerale nu pot inlocui alimentatia din timpul sarcinii, insa este indicat sa le luati pentru a acoperi o gama cat mai larga de nutrienti necesari sarcinii.

Precautii privind vitaminele din timpul sarcinii

Trebuie sa va instiintati medicul in cazul in care simtiti un disconfort odata cu inceperea administrarii vitaminelor. Majoritatea viitoarelor mamici acuza anumite stari de greata in momentul in care iau vitaminele prenatale, iar medicul va poate recomanda altele care sa nu va faca rau.

Nu este normal sa cresteti doza de vitamine inainte sa va intrebati medicul, deoarece va poate afecta atat pe dumneavoastra cat si pe copil.
Discutati cu alte gravide pe forumul 7 pitici despre necesarul de vitamine in preconceptie/sarcina.

Contactul fizic- limbaj al iubirii

Contactul fizic ca limbaj al iubirii inseamna ca partenerul se simte iubit cand il atingi, mangai, cand ai un contact fizic cu el/ea. Iata cateva sfaturi:
  • Obisnuieste-te sa-ti mangai mai des partenerul, joaca-te cu mainele, atinge-l pe umar, etc.
     
  • Saruta, imbratiseaza partenerul inainte de culcare si dimineata.
     
  • Stati unul langa altul, exploreaza-i corpul.
     
  • Invata tehnici de masaj, cu siguranta te va aprecia foarte mult pentru asta.
     
  • In intimitate reaprinde din cand in cand flacara de la inceput amintindu-i cum era initial.
  •  
  • Jocuri ce implica contactul fizic
     
  • Dupa un efort fizic intens fa-i un masaj(la maini, daca a dactilografiat mult, la talpa daca a mers mult sau pe spate daca a facut treaba.
     
  • Atingerea e vindecatoare in momente bolnavicioase.Cand o doare capul maseaza-i tamplele si gatul; cand e racita maseaza-i fruntea.
     
  • Ii poti scrie pe spate cand este cu spatele la tine.

Espadrilele – intre sport si fashion

Unul dintre modelele de pantofi sport dama care rezista in trenduri de vreo doi ani si care cu siguranta va mai ramane in moda sunt espadrilele. Gratie comoditatii, lejeritatii si spiritului practic pe care il confera, espadrilele sunt printre pantofii sport preferati ai femeilor, dar nu numai, pentru activitati sportive usoare, plimbari la pas sau pentru tinute casual relaxate. De asemenea, sunt ideale pentru plaja si vacante la mare. Espadrilele sunt facute din panza, ceea ce le face sa aiba foarte multe in comun cu tenisii, insa sunt mult mai comode chiar si decat acestia, pentru ca nu incorseteaza piciorul cu sireturi sau alte accesorii. Se muleaza perfect pe liniile labei piciorului si sunt ideale pentru zilele toride, cand vrei totusi sa faci sport, dar ultimul lucru la care te poti gandi sunt pantofii sport grei si neatragatori. Sigur ca espadrilele nu sunt potrivite oricarui tip de activitati sportive, ci pot fi adecvate la cele mai usoare dintre acestea, dar sunt un produs pe care sigur vei vrea sa il ai in garderoba, mai ales vara.

De cele mai multe ori espadrilele au talpa din rafie sau din sfoara, dar poti avea si talpa flexibila, potrivita pentru alergari usoare. Desi pana nu demult espadrilele puteau fi calificate drept incaltaminte fashion, marii producatori de echipament sportiv au lansat si ei modele interesante de espadrile, atat pentru femei cat si pentru barbati. Astfel, oferta de articole sportive de acest gen cuprinde si espadrile Adidas, Nike (care imbina modelul de balerini cu cel de espadrila, folosind panza espadrilelor si calapodul balerinilor), sau Puma. Alege intotdeauna o pereche de espadrile cu imprimeu navy, unele albe, dar si o pereche intr-o culoare tare, astfel incat sa ai la dispozitie mai multe variante, in functie de tipul de tinuta pentru care optezi. Sunt ideale cu pantaloni scurti sau trei sferturi din bumbac, cu fuste, cu pantaloni de trening, dar pot fi asortate si la jeansi sau rochii casual. Depinde numai de tine sa stii sa le adaptezi propriei garderobe si personalitati.

Hollywood…un paravan?

23 ianuarie 2008 a fost o zi trista pentru industria filmului, dar si pentru mine. Intr-o dimineata, cand mi-am verificat e – mailul, scria cu litere mari: Heath Ledger s-a sinucis. Atunci mi-am adus aminte de rolurile sale memorabile, din „Cavalerul negru“, din „Patriotul“, din „10 lucruri care nu-mi plac la tine“ sau „Fara onoare“, unde l-am vazut prima data.

Am regretat talentul sau. Era unul dintre actorii mei preferati, pentru ca stia sa intre in pielea personajului pe care il interpreta, indiferent ca era vorba despre un cavaler imaginar sau un adolescent rebel. 

Hollywood. Toti viseaza sa ajunga acolo sau cel putin sa aiba faima si averea actorilor. De pe micul ecran ei par atat de cool, cu o viata lipsita de griji. Peste tot pe unde merg sunt cunoscuti, usile li se deschid in fata lor, iar faima este imprejurul lor. Banii nu sunt o problema, pentru ca pot pleca azi in vacanta in Bahamas daca vor, sau sa isi cumpere o masina Lamborghini oricand.

Totusi…Heath Ledger nu este un caz singular. Cate sinucideri au fost pana acum in randul actorilor de la Hollywood? Oare nu se aplica zicala „afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul“? Poate fericirea lor este doar un paravan, care ascunde dezamagire, nefericire…

Banii nu aduc fericirea, nici macar numarul lor. Si industria Hollywood demonstreaza acest fapt.

Campaniile mail marketing – contact direct cu publicul

Un concept relativ nou pe segmentul business, marketingul prin email este una dintre armele imbatabile pe care le au proprietarii de business-uri pentru a-si promova afacerile. Mesajul unei companii  - fie ca este vorba despre un spot publicitar video, despre o reclama, despre lansarea unei campanii noi, despre promovarea unui produs sau a unei serii de produse sau despre anunturi legate de reduceri sau lichidari de stoc - ajunge in mod direct la clientii sai prin intermediul emailului, gratie unei campanii mail marketing. Dincolo de promovarea unui anumit produs sau a unei campanii noi a unui brand, marketingul direct prin email reprezinta o buna modalitate de a tine in mod constant legatura cu clientii si a de consolida imaginea unui brand in constiinta acestora. Newsletterele trimise de companii, tot prin email, au si ele rolul de a spori notorietatea unui brand si de a comunica orice noutate legata de acesta.

Succesul unei companii pe nisa pe care ea activeaza este, in era Internetului pe care o traversam, conditionat de existenta unui departament care sa se ocupe exclusiv de promovarea pe segmentul online. Iar in cadrul acestui tip de promovare, mail marketingul este o componenta indispensabila. Eficienta unei campanii mail marketing depinde de numarul de clienti catre care porneste mesajul . Companiile pot avea in lista de contacte atat clienti cu care interactioneaza in mod direct, cat si baze de date cumparate de la companii de profil. Dintre acestea din urma, pot proveni noi potentiali clienti, tocmai datorita mail marketingului.
Pentru ca o campanie mail marketing sa aiba succes are nevoie de cativa pasi esentiali: stabilirea unui plan si a unui calendar de campanie, adecvarea continutului la tipurile de public, personalizarea mesajului, verificarea in mod constant a feedback-ului din partea clientilor. O campanie de marketing prin email bine realizata, ca parte a unui plan complet de promovare online, va fi cu siguranta calea catre a castiga cat mai multi clienti si cat mai multa notorietate.

A citi sau a nu citi

Sunt curioasa cati din tinerii din ziua de azi mai citesc. Cartea, in sine, si nu formatul de pe tableta. Mi se pare ca daca nu am cartea in mana sa o rasfoiesc, nu imi cade bine lectura propriu zisa. Bine, recunosc ca nici nu ma omor cu cititul. Citesc, strict ce-mi place si cand am chef. Numai ca acel chef de citit vine cam rar.
Recunosc insa, ca mai demult citeam. Am citit operele lui Caragiale, ale lui Rebreanu, si Marin Preda. Poate daca nu era musai sa le citesc pentru scoala, nu le rasfoiam ca sa imi atraga curiozitatea, insa le-am citit de musai. Imi placea sa rasfoiesc cartea aia, si sa ma imaginez in peisajul ala, povestit de autorul. Ma si vedeam undeva la marginea povestii, adulmecand firul naratiunii. Parca eram acolo cu toate personajele si traiam la intensitate maxima, fiecare actiune. Vedeam  fiecare personaj si ma bucuram de el.
Observ ca in ziua azi, majoritatea tinerilor citesc de pe tableta. Sau chiar de pe iphone. Eu nu pot. In primul rand fiindca m-ar durea ochii ingrozitor, si in al doilea rand fiindca mi-as pierde firul naratiunii. Si nici nu imi place sa tot ating ecranul telefonului de 11 ori pana gasesc pagina x. Asa ca mai bine cartea normala, cu mirosul ei specific si cu aroma de cunoastere profunda a literaturii.

Sub semnul anotimpurilor

Estimarea gresita a realitatii ne face sa ne indepartam  de principiile fundamentale ale propriei existente.  Cum pentru orice exista un anotimp, pentru orice anotimp exista o perceptie a realitatii sufletesti. Iarna te invelesti cu cat mai multe paturi sau pilote sa mentii caldura trupului dar si sa mentii povestea nestirbita de la gura sobiei, cand cu mirosul portocalei printre nari staruiesti in amintirea copilariei. Asezat langa fereastra, viscolul nu mai pare asa neprietenos.

Exista asadar doua sisteme paralele de a privi lucrurile: cand esti prins in mijlocul nametilor iar vantul iti suiera printre urechi si iti taie rasuflarea, iarna pare o amenintare, cand te afli insa la gura sobei sau a minunatului semineu acoperit de pilote care mai de care pufoase si calduroase, iarna este spiritul invaluit in alb al veseliei si traditiei.

Dincolo de orice departare sta apropierea. Precum ciclitatea aotimpurilor, educarea spiritului este o roata ce permanent se invarte pentru a calca permanent pe spitele cunoasterii si a experientelor noi. Familiarizarea cu alternarea anotimpurilor este familiarizarea cu alternarea evenimentelor din viata noastra, a bucuriilor, a tristetilor, a reusitelor dar si a incercarilor. Puterea de convingere si argumentul rational sunt individualitati ale personalitatii noastre folosite in functie de situatie si de vrere.

Ceea ce gandesti si ce crezi despre tine se reflecta in anotimpul trairilor tale. Cand arsita apasa pe viata secatuita de prea multe solicitari, optiunea de a darui din seva sufletului tau te aduce in acelasi loc si anotimp cu care am inceput. Intins pe pat, sub un morman de pilote incerci sa te incarci cu puritatea zapezii si sa iti donezi o bucatica din spiritul liber celor ce se hotarasc sa-l urmeze si sa-l asculte. Te schimbi cu fiecare anotimp iar actiunile tale stau sub semnul sau. Sufletul se reinnoieste odata cu el si te ajuta sa vezi carari noi.

Jobul si pilele

Stiu ca fiecare dintre voi, isi doreste, daca nu are deja, un job perfect. Nu stiu daca l-ati gasit. Eu sunt inca in cautare. Insa in majoritatea cazurilor, la orice loc de munca este carte un personaj din asta care e total pe langa, cu toate. Si culmea ca are salariu mai bun decat al tau si o functie mai importanta. De ce? Normal. E pila lui cineva. Si nu poti sa-i zici nimci urat, ca afla cel care l-a bagat in firma si sigur tot tu iesi sifonat.
 
La mine la serviciu, nu erau din astia angajati pe pile, insa erau altii din categoria cealalta. Cei care fac orice pentru a-si multumi seful. Astia dupa mine sunt oribili. Adica tie nu iti place ciorba de burta, dar daca seful te-a chema la masa si manca aia, musai sa manaci si tu, ca sa-l impresionezi. Lamentabil! Eu am zis ca nu o sa fac de-astea niciodata, insa vad ca trebuie sa o dau si pe partea asta, daca vreau sa-mi fie bine la job.
 
Stiu ca aveam o sefa, ce venea la munca pe la 9 jumate, isi bea cafea cam 2 ore, inca o ora la barfa prin birouri. Apoi isi lua pauza de masa, care in mod normal e de o ora. La ea era mereu de vreo 2. Intoarsa din pauza de masa, mai leneavea prin birouri si pe la 3 isi amintea de ce a venit la munca. Si la 18, pleca. Trist. Eu si cu inca un coleg trageam ca magarii si ea se plimba prin birouri.

Asta e treaba cu cei angajati pe pile, si cu cei care vor constant sa ii faca pe plac sefului.

Metode de calcul a perioadei fertile

Perioada fertila la femei – metoda calendarului:

Pentru ca femeile sa-si calculeze cat mai exact perioada fertila este necesar, ca acestea sa cunoasca exact data cand apare menstruatia si durata intregului ciclului menstrual. Aceasta perioada fertila se calculeaza pe baza unor perioade menstruale aparute la interval regulat de timp. Este bine de stiut, ca in cazul ciclurilor neregulate, perioada de fertilitate este mult mai dificil de calculat dupa metoda calendarului. Cunoasterea perioadei fertile, este foarte importanta in viata tuturor femeilor, astfel ele pot stii intervalele cand pot ramane insarcinate, sau din contra pot stii cand pot avea relatii sexuale neprotejate fara a exista riscul aparitiei unei sarcini nedorite. Medicii recomanda tuturor femeilor care nu doresc sa ramana insarcinate, sa nu se bazeze intocmai pe calcului acestei perioade, intrucat aceasta nu ofera protectie 100% contra sarcinii. Asadar perioada fertila este in preajma momentului ovulatiei, care are loc inainte cu 14 zile de aparitia menstruatiei. Metoda calendarului este una dintre cele mai folosite metode de calcul, iar aceasta se face astfel: ziua 1 este considerata ziua in care apare ciclul menstrual, urmand sa fie numerotate si urmatoarele zile pana la utlima zi inainte de menstruatia urmatoare. Daca pe perioada a maxim 35 zile, in care aparitia menstruatiei este constanta, atunci femeile pot apela la aceasta metoda, pentru a afla perioada fertila.

Metoda celandarului in cazul ciclului menstrual regulat:

In cazul majoritatii femeilor, perioada ciclului menstrual este de 28 zile, astfel din ziua in care are loc ovulatia si pana la aparitia menstruatiei trec circa 14 zile, asadar in cazul ciclului menstrual de 28 zile, ovulatia are loc in ziua a 14 a. Medicii sustin ca in intervalul cuprins intre ziua a 9 a si ziua a 16 a, sunt sanse foarte mari ca femeile sa ramana insarcinate. Calculul dupa metoda celandarului este facut pentru 4 sau 5 zile inainte de ovulatie si maxim 2 zile dupa ovulatie, iar acest calcul are la baza studiile prin care se stie ca spermatozoizii pot supravietuii in uter pana la 4 – 5 zile, de asemenea acest lcuru este valabil si la maxim 2 zile dupa ovulatie.

Metoda calendarului in cazul ciclului neregulat:

In cazul ciclului neregulat este foarte dificil de calculat perioada fertila, intrucat ciclul nu are o data fixa cand apare, insa si in aceast caz se poate incerca o perioada de calculatie. Perioada de calculatie se va face astfel: se va monitoriza ciclul pe o perioada de 6 luni si se va nota aparitia acestuia. Dintre toate datele pe parcursul celor 6 luni si ia data cea mai mica si data cea mai mare a aparitiei ciclului, iar mai apoi conform metodei celandarului din acele perioade se vor scade cele 14 zile, rezultand perioada fertila. In cazul in care femeile au un ciclu neregulat, este recomandabil sa nu aiba contacte sexuale neprotejate, deoarece riscul sa apara o sarcina nedorita creste simtitor. De asemenea in cazul ciclului menstrual neregulat, este recomandat ca femeile sa apeleze la metode precum: verificarea temperaturi bazale, verificarea mucusului cervical, sau de ce nu un test de ovulatie, metode pot sa ofere un plus de precizie.

Despre cărţile mele



Când mă gândesc la primele cărţi pe care am început să le citesc în copilărie, mi le amintesc foarte clar pe cele cu basme, fie colecţii de basme din toată lumea, fie cele cu Fraţii Grimm sau Petre Ispirescu. De asemenea îmi aduc aminte foarte clar volumul de Poveşti. Povestiri. Amintiri, al lui Creangă. Din fericire, învătasem să citesc dinainte de a intra la şcoală, aşa că vestita Moş Arici, a fost o lectură prea simplă pentru mine, care deja terminasem câteva dintre cărţile mai sus menţionate, deloc subţiri pentru vârsta mea.

Şi pentru că am început să citesc cărţi care se adresau celor mai mari cu doi-trei ani faţă de mine, am continuat în stilul ăsta. Aşa că în I-IV, printre lectura obligatorie, citeam Cuore, Singur pe lume Papillon şi Robinson Crusoe. În treapta următoare, am continuat cu pasiunea mea pentru robinsonade. Pe parcurs, l-am descoperit pe Jules Vernes şi am rămas fascinată de cărţi precum „Copii căpitanului Grant”, „20.000 de leghe sub mări”, „Ocolul pământului în 80 de zile”. Pasiunea pentru acest autor, cât şi pentru robinsonade s-a datorat în mare parte şi tatălui meu, care îmi povestea mereu despre locurile în care fusese când naviga, sau despre cărţile care l-au făcut să-şi aleagă meseria asta. Prin urmare, mi-a insuflat dragoste pentru călătorii pe mare şi inveţii revoluţionare.

În liceu, deja lăsaesm în urmă cărţile fanteziste şi am început cu romane clasice, româneşti. Pe lângă cele studiate pentru bac (Ion, Enigma Otiliei, ultima noaptea de dragoste, întâia noapte de război), care mi-au plăcut foarte mult, am început să citesc mult Eliade, Cella Serghi, Marin Preda, Ionel Teodoreanu, etc. De asemenea, m-a prins un interes pentru conspiraţiile globale şi am început tot ce-mi cădea în mână despre masonerie, clubul Bilderberg, nazism, Hitler, etc

Tot în liceu, am început o pasiune pentru filosofie, eu fiind la un profil filologic. Aşa că m-am apucat de Kant. Însă Critica raţiunii pure a fost prea mult pentru mine şi după ce m-am străduit cu câteva capitole, am renunţat datorită termenilor pe care nu-i stăpâneam. Credeam că după ce citesc Eliade sau Cel mai iubit dintre pământeni, a lui Preda am căpătat nişte cunoştinţe în materie de filosofie, însă nici că puteam să mă înşel mai tare.

La facultate, am început pe lângă materia de specialitate să citesc autori precum Kafka, Palahniuk. Însă, pentru că mi-am descoperit un nou hobby, filmele, a început să-mi placă foarte mult să citesc cartea după care a fost ecranizat un film, apoi după aceea să văd pelicula respectivă. Printre preferatele mele de la această categori sunt Breakfast at Tiffany’s, Scarface, 99 francs.


Un nou început

Sunt optimist, ştiu că voi rezolva toate problemele care trebuie rezolvate. Acum fac o scurtă recapitulare a lucrurilor pe care mi le-a adus 2012.
Chiar dacă s-a încheiat cu momente grele, zic că 2012 a fost un an bun. Mi-am descoperit pasiunea pentru dans, am cunoscut o mulţime de oameni, am găsit prieteni buni, am evoluat personal şi profesional. Cel mai mare câştig au fost şi rămân prietenii, cei noi şi cei mai puţin noi. Ei mi-au făcut viaţa frumoasă şi m-au ajutat în cel mai greu moment al vieţii mele şi tot ei le sunt recunoscător pentru asta. Concluzia mea: am prieteni mai buni decât aş merita!
2013 de-abia a început, depinde numai de mine să fie cel mai bun an al vieţii mele de până acum.

Windows 7…trips and tricks

Windows 7,  mult lăudatul sistem de operare despre care s-au scris atat de multe articole, laudat sau blamat nu contează, chestia e ca ascunde destul de multe secrete. Dar despre asta voi vorbi puţin mai  incolo ca divertisment.
Ceea ce-mi place foarte mult la versiunea 7 este instrumentul PowerShell. Ignorat de multi, nu-mi explic de ce, este un instrument foarte puternic adresat celor care vor sa intre in măruntaiele sistemului de operare dar nu numai. Este foarte util pentru oricine vrea să „lucreze” un pic cu pc-ul. Dacă vă amintiţi Netsh-ul din windows 5 si 6 si aţi mai lucrat cu el ei bine  power shell este cu totul altceva. Crede-ţi-mă că puteţi face absolut orice din Windows 7.
Dacă v-am trezit interesul vă propun un site super. Tutorial PowerShell. Si chiar va recomand pagina asta.
Şi acum trick-urile promise, recunosc nu sunt descoperite de mine ci primite de pe la cei care lucreaza in marea echipa Microsoft. Furate oarecum dar…ssttt 
Creați un director oriunde doriți (pe desktop de exemplu) si numiți-l ” GodMode.{ED7BA470-8E54-465E-825C-99712043E01C} “.
 Iconița directorului veți observa că se schimba pentru a semăna cu cea a control panel  şi directorul va conține toate controalele sistemului de operare: de la schimbarea pointerului de la mouse la partiționarea hard discului.
Sunt foarte multe opţiuni ce oferă acces direct la funcţii direct la sistem, incerc sa prezint cateva, cu menţiunea ca se va păstra modul de creeare a directorului schimbând doar ce urmează.
{00C6D95F-329C-409a-81D7-C46C66EA7F33}
{0142e4d0-fb7a-11dc-ba4a-000ffe7ab428}
{025A5937-A6BE-4686-A844-36FE4BEC8B6D}
{05d7b0f4-2121-4eff-bf6b-ed3f69b894d9}
{1206F5F1-0569-412C-8FEC-3204630DFB70}
{15eae92e-f17a-4431-9f28-805e482dafd4}
{17cd9488-1228-4b2f-88ce-4298e93e0966}
{1D2680C9-0E2A-469d-B787-065558BC7D43}
{1FA9085F-25A2-489B-85D4-86326EEDCD87}
{208D2C60-3AEA-1069-A2D7-08002B30309D}
{20D04FE0-3AEA-1069-A2D8-08002B30309D}
{2227A280-3AEA-1069-A2DE-08002B30309D}
{241D7C96-F8BF-4F85-B01F-E2B043341A4B}
{4026492F-2F69-46B8-B9BF-5654FC07E423}
{62D8ED13-C9D0-4CE8-A914-47DD628FB1B0}
{78F3955E-3B90-4184-BD14-5397C15F1EFC}
Baftă si distracţie plăcută. Aaa si nu dati vina pe mine daca cumva dupa ce incercati toate de mai sus iese fum din computer ) .
PS. Promit să revin si cu alte chestii de gen in secţiunea Tehnic.

Noile tendinte in amenajari interioare

Parca si acum imi aduc aminte de parca ar fi fost ieri frenezia care m-a cuprins cand mi-a cumparat casa si a trebuit sa o decorez. Vroiam sa cumpar ce e mai bun si la moda la momentul respectiv si mi-am petrecut foarte multe ore pe interenet documentandu-ma, cautand cele mai mici preturi si cele mai bune oferte raportate la calitate/ pret. Din acest motiv m-am gandit sa scriu un scurt articol despre ce tendinte care sunt la moda in anul acesta din puct de vedere coromatic pentru alegerea gresiei sau faiantei si din punct de vedere al mobilierului.
Pentru gresie si faianta, dar si pentru pereti camerelor, se pastreaza din tendintele anilor anteriori. Se pastreaza trendul placilor de faianta cu motive florale cu aspect satinat, insertiile metalice glamour, sau seturile de inspiratie retro. Din punct de vedere a culorilor pe langa nunatele clasice, se poarta combinatiile intre culorile neutre si cele tari, electrizante.
Din punct de vedere a mobilierului se observa o indreptare catre stilul anilor 40. Se poarta mobilierul in stil metropolitan - definit prin rafinament, amploare si modernism,  acesta fiind inspirat din aspectul hotel boutique-urilor. Un alt trend este accentul pus pe piesele de mobier de calitate superioara, confortabile si cu perioada mare de viata.
Din punct de vedere tendintelor in amenajari interioare ca si culori, noile vedete sunt galbenul, albastrul si oranjul. Pe langa aceasta raman in continuare la moda: violetul nuantele de olive si capuccino. Aceste culori sunt vibrante si pline de viata.
Un alt accent in noul an se pune pe folosirea cat mai bine a spatiului, folosirea de materiale si electrocasnice ecologice precum si cu o functionalitate sporita mai ales in ceea ce priveste mobilierul de bucatarie.
Evident ca stilul ales trebuie sa se potriveasca in primul rand personalitatii voastre, iar tendintele ar trebuie folosite doar ca un guide line si nu un must have.

Sunt fumător, dar nu mă tratez!

Doamnelor şi domnilor, despre ceea ce urmează să vă povestesc eu în rândurile ce urmează probabil dumneavoastră aţi aflat deja. Infamia acestei situaţiuni însă mă împinge totuşi să vă spun, cel mai probabil pentru a-mi vărsa şi eu nişte frustrări şi pentru a-mi exprima opinia proprie şi personală în legătură cu această mârşăvie.
Săptămâna trecută, mă uitam şi eu ca orice om plictisit la ştirile de la ora 7, pe Protv. În mod normal,
eu nu urmăresc asemenea programe, din diverse motive, unele întemeiate, altele nu, însă de această dată am făcut o excepţie datorită stării avansate de plictiseală ce mă cuprinsese în acea zi. Madame Esca, o prezenţă extraordinară pe ecran, îmi povestea, în stilul ei inconfundabil, ce se mai întâmpla prin ţărişoara noastră amărâtă. Ştire peste ştire şi tot aşa, până când, la un moment dat, femeia se opreşte, mă priveşte direct în ochi şi îmi spune, pe tonul ei cel mai grav, vestea tragică ce m-a determinat să butonez astăzi la tastatură şi anume: Din data de *insert any date*, fumatul este interzis în tren. Cum adică în tren? Adică da, cum ai auzit şi pe coridor şi în compartiment. Amenda pentru nerespectarea acestei legi reprezintă o sumă situată între 1 şi 5 milioane. Stupoare. Un moment de linişte. Şoc. Fac repede calcule.Ia stai puţin…De ce? Legea exista de 4 ani deja, dar nu a fost încă pusă în vigoare. De ce tocmai acum? O încercare disperată de civilizare a României, dat fiind faptul că din 2007, cică intrăm în UE. Într-adevăr, faptul că legea e pusă în vigoare de abia acum e surprinzator, dar totuşi avem o problemă mult mai arzătoare pe mâini acum.
Înainte de a merge mai departe, menţionez că sunt fumătoare înrăită, însă voi încerca să privesc lucrurile dintr-un punct de vedere mai mult sau mai puţin obiectiv.
Să spunem că, odată cu trecerea şocului, am gândit lucrurile mai la rece şi am decis că până la un anumit punct, legea aceasta e destul de bună. Înţeleg nemulţumirile nefumătorilor vis-a-vis de acest viciu murdar, care pe ei îi transformă în fumători pasivi, fără a le cere acordul. De asemenea, coridoarele acelea din tren ar arăta ceva mai uman (să nu exagerăm totuşi cu umanitatea aici, dat fiind faptul că toţi cunoaştem starea de degradare a trenurilor din România) fără acea perdea de fum şi fără covorul de scrum. Bun. Până aici, perfect de acord şi suportabil.
Argumentele mele contra sunt născute din frustrare, deoarece azi am avut ocazia să fac prima călătorie cu trenul, de când cu legea fantomă. Am rezistat fără o ţigară câteva ore, că doar sunt om şi nu animal, dar totuşi argumentul acesta nu ţine mai departe de 6 ore. Cei dependenţi ştiu mai mult ca sigur despre ce vorbesc. Întrebarea mea este: nu era oare totuşi mai corect, faţă de toată lumea, să lase în fiecare tren un vagon rezervat doar pentru fumători? Nu era această soluţie mai satisfăcătoare, pentru ambele părţi? Fiţi atenţi, am cerut doar un vagon, din 9. Consider că ar fi fost rezonabilă o astfel de soluţie. Nefumătorii ar fi rămas nefumători, iar fumătorii ar fi putut să stea liniştiţi ca până acum, la o cafea, o pipă şi o bârfă. Fiecare pe teritoriul său. Dar nu. Pe noi ne-au privat total de orice posibilitate de a ne exersa viciul, care între noi fie vorba, nu e tocmai cel mai ofensator dintre toate şi ne-au obligat să suportăm situaţia. Noi trebuie să acceptăm şi să respectăm această lege. Dar totuşi, nouă cine ne respectă viciul? Sau noi nu merităm acest privilegiu, deocare viciul nostru este îngrozitor şi murdar? Să avem pardon, dar avem şi noi dreptul la un colţişor din lumea aceasta, la fel cum au şi nefumătorii. Nu cerem mult. Suntem paşnici şi inofensivi. Vrem doar să ne lăsaţi în pace să ne distrugem sănătatea si să ne umplem plămânii de fum în linişte. Suntem rezonabili şi nu vă invadăm teritoriul. Nu ni-l invadaţi nici voi pe al nostru ( nu că am avea unul, dar ziceam şi eu aşa ca idee).
În concluzie, fredonând piesa celor de la Rolling Stones- ( I can’t get no) Satisfaction, vă spun cu mâna pe inimă şi pe plămânii mei bolnavi, intoxicaţi de fum, că această situaţiune mă nemulţumeşte profund şi că aş vrea o rezolvare, dar sunt mai mult ca sigură că vorbesc degeaba. Poate că ideea de un partid al fumătorilor nu ar fi una tocmai absurdă. Cineva ar trebui să fie acolo, să lupte pentru drepturile noastre. Ce, noi nu e oameni?
Fumători din toate colţurile tării, uniţi-vă!
De la plămân intoxicat la plămân intoxicat/neintoxicat, vă salut şi vă invit să meditaţi.

Banalitati

Salutări din oraşul tuturor imposibilităţilor, dragii mei.
După lupte seculare, ce au durat 3 săptămâni, m-am întors. Cu o conexiune mai bună (sau aşa sper) şi cu un pat nou. Da, m-am mutat în Cluj, schimbând cariera de elev de liceu năpăstuit de soartă cu cea de student, îngrozit de soartă şi de preţurile prea mari ale ţigărilor.
Facultatea e superbă, sublimă am putea spune. Păcat doar că e în fiecare zi. Sfat pentru cei care vor dori vreodată în viitor să urmeze calea literelor: dacă nu sunteţi pasionaţi de română, luaţi altceva. Altfel vă veţi blestema zilele. Nu au trecut bine nici 2 săptămâni şi primisem peste 30 de cărţi de citit, bibliografie obligatorie. Norocul meu e că abia aştept să mă apuc de chestiile astea.
Finlandeza nu e aşa de grea cum se zvoneşte prin folcloor. Ba chiar deloc. E doar diferită şi foarte frumoasă. Păcat că sunt aşa de puţine cărţi şi dicţionare available pentru cei care îşi doresc să o înveţe. Dar se poate. Apropo, doar la Babeş există catedră de finlandeză.
Garsoniera e mică şi plină de orgolii, uneori chiar şi certuri. Dar măcar frigiderul e plin. Şi aşa sper să rămână în continuare, pentru că am rămas fără bani, ca orice student care se respectă.
Despre oraş nu am multe de spus, pentru că, believe it or not, nu am ieşit să îl explorez cum se cuvine până acum. Tot ce am făcut a fost să dorm şi să fumez. Ah da, şi să mă plâng. Am să revin cu păreri pertinente peste câteva săptămâni probabil, şi cu poveşti despre secretare idioate şi despre toate acele lucruri minunate şi interesante din viaţa unui student clujean.
Damn, it’s good to be back.
Până pe data viitoare, vă salut şi vă urez multe week-enduri plăcute.

Mândra şi monumentala Facultate de Litere din Cluj

Cum promiteam în blogul trecut, am revenit cu nişte detalii, sau mai degrabă cu nişte fapte care am considerat eu că ar trebuie menţionate, nu trecute cu vederea. Bineînteles, sunt sigură ca acest blog nu va fi de mare interes celor ce nu studiază în cadrul sus numitei facultăţi, dar poate vor fi câţiva dintre voi, curioşi, care vor arunca o privire peste el.
Nu studiez de destulă vreme aici, încât să pot spune că deja cunosc toate dedesubturile şi că mi-am format o părere clară despre ce se întâmplă mai exact. Impresiile mele sunt proaspete, necopate, de aceea nu am să vă obosesc cu o părere generală asupra facultăţii, asupra felului în care sunt predate cursurile, asupra studenţilor, orarelor ş.a.m.d. Am să mă rezum în a vorbi doar despre două lucruri care mie mi s-au părut, la început ciudate, iar mai apoi au ajuns să mă frustreze.
Ca orice student etuziast, la început de drum, într-o facultate cu un anumite renume, mi-am creat falsa impresie că aici, organizarea internă este una mai serioasă, că lucrurile decurg altfel, poate puţin mai bine decât în alte părţi, că secretarele sunt mai amabile şi mai harnice. M-am înşelat bineînţeles. Momentul în care mi-am dat seama că m-am înşelat a fost cel în care am stat două ore la coadă, în faţa secretariatului, pentru contractele de studii, sosite bineînţeles cu o întârziere relativ mare, faţă de celălalte facultăţi. Momentul în care mi-am dat seama că m-am înşelat amarnic a fost atunci când domnişoara/doamna secretară m-a anunţat că minunatele noastre carnete de studenţi vor apărea probabil doar pe undeva la jumătatea lui noiembrie, anul curent. De ce mi-e atât de util carnetul de student, şi nu doar mie? Pentru că datorită lui, obţin studcardul, cu ajutorul căruia pot beneficia de nişte reduceri, mai mult sau mai puţin importante, precum ar fi gratuitate pe autobuz, sau reduceri masive la teatre şi diferite concerte. Pot însă să rezist, fără să mă plâng, ce nu pot să fac e să tac în privinţa asta şi să mă întreb dacă e normal ca într-o asemenea facultate, cu o asemenea faimă, să se întâmple astfel de lucruri. Ţin să menţionez că lipsa carnetelor de student e resimţită doar la noi, la Litere, majoritatea celor pe care îi ştiu , de la alte facultăţi beneficiind deja de minunatul act. Bineînţeles, faptul că facultatea are un număr mare de studenţi ar putea fi o scuză, pentru o eventuală întârziere, dar nu pentru o întârziere atât de mare. Mă bucur totuşi că într-un final au decis să aprobe eliberarea adeverinţelor (nu, nu dădeau adeverinţe. De ce? Pentru că nu dădeau.) cu ajutorul cărora pot să îmi fac studcardul, fără a mai avea nevoie de acel amărât de carnet.
Sunt mai mult ca sigură că aceste întârzieri şi nereguli sunt doar primele dintr-un lung şir, ceea ce trebuie să recunosc că mă dezamăgeşte profund. O fi Babeş mare universitate, mare, dar noi tot în România trăim.
Să trecem oricum mai departe, reţinându-ne un oftat sincer.
Ca orice student la Litere, am şi eu bibliografii obligatorii, pe care trebuie să le parcurg pentru mulţimea de examene care mă aşteaptă în sesiune. Aşa cum e normal, apelez la bibliotecă. Bineînţeles, îmi fac permisul şi mă întreb întâi către prima opţiune, şi anume biblioteca din cadrul facultăţii. Ce mi-a fost dat să văd m-a dezamăgit peste măsură. O cămăruţă mică, cu un dulap mult prea mic, în care sunt păstrate toate fişele cărţilor existente în bibliotecă. Are rost să vă mai spun că opţiunele sunt extrem de limitate şi că biblioteca e îngrozitor de săracă, pentru numărul ei de studenţi, în primul rând, şi, în al doilea rând, pentru faptul că e totuşi o facultate de Litere? Nu doar că sunt puţine cărţi, mai e şi faptul că sunt 2 sau 3 exemplare de fiecare, asta în condiţiile în care la secţia română principal sunt peste 150 de studenti. Despre secţia de finlandeză nu am să vorbesc, pentru ca acolo lipsa cărţilor e justificabilă şi oricum, acolo nu e un mare atât de mare de studenţi. Trecând de la o dezamăgire la alta, am renunţat să îmi mai fac sânge rău şi mi-am îndreptat paşii către B.C.U, biblioteca Universităţii. Acolo, ia ghiciţi, aceeaşi comedie: prea puţine cărţi, prea mulţi studenţi. M-a şocat secţia de împrumut, o dată ce am intrat acolo. Mă aşteptasem la o sala mare, plină ochi de cărţi, pe care abia aşteptam să le împrumut pentru a le citi. M-am aşteptat degeaba. Deşi e mai mare totuşi decât biblioteca din cadrul Facultăţii de Litere, nu prezintă nici ea o mulţime de opţiuni. A se face diferenţa bineînţeles între secţia de împrumut şi sală. Despre sală şi despre cărţile ce sunt disponibile acolo nu pot să vă spun mai nimic, doar din auzite, pentru că încă nu am vizitat secţiunea. Am auzit totuşi că e ceva mai bine dotată.
Cu ce am rămas la sfârşitul turului prin biblioteci? Cu un gust amar şi cu Letopiseţul Ţării Moldovei, a lui Grigore Ureche, în buzunar. Dat fiind că situaţia e aşa cum e, iar cărţile trebuie citite, cea mai bună variantă e scoaterea lor de pe net. Şi uite cum înfloreşte şi pirateria.
Şi după toate cele pe care vi le-am povestit, nu pot să mă abţin să nu îmi amintesc prima mea impresie din primul moment în care văzusem facultatea şi intrasem în ea. Ţin minte cât de mult mă entuziasmaseră plăcuţele pe care erau scrise toate bibliotecile existente: biblioteca de română, de franceză, de studii nordice, de japoneză, de maghiară, etc. Îmi spusesem că va fi o plăcere să pierd vremea printre o mulţime de cărţi interesante. Ca să ajung azi la concluzia că de fapt, toate acele cărţi există mai mult în imaginaţia mea, decât în cadrul bibliotecilor respective.
În loc de încheiere, am să îmi permit şi mie, şi vouă, celor care poate aţi citit, cu o fărâmă de interes, oricăt de mică, un oftat sincer, din toată inima. Pentru că mitul a decăzut.
Şi acum, ne putem întoarce cu toţii la activităţile noastre zilnice.