A citi sau a nu citi

Sunt curioasa cati din tinerii din ziua de azi mai citesc. Cartea, in sine, si nu formatul de pe tableta. Mi se pare ca daca nu am cartea in mana sa o rasfoiesc, nu imi cade bine lectura propriu zisa. Bine, recunosc ca nici nu ma omor cu cititul. Citesc, strict ce-mi place si cand am chef. Numai ca acel chef de citit vine cam rar.
Recunosc insa, ca mai demult citeam. Am citit operele lui Caragiale, ale lui Rebreanu, si Marin Preda. Poate daca nu era musai sa le citesc pentru scoala, nu le rasfoiam ca sa imi atraga curiozitatea, insa le-am citit de musai. Imi placea sa rasfoiesc cartea aia, si sa ma imaginez in peisajul ala, povestit de autorul. Ma si vedeam undeva la marginea povestii, adulmecand firul naratiunii. Parca eram acolo cu toate personajele si traiam la intensitate maxima, fiecare actiune. Vedeam  fiecare personaj si ma bucuram de el.
Observ ca in ziua azi, majoritatea tinerilor citesc de pe tableta. Sau chiar de pe iphone. Eu nu pot. In primul rand fiindca m-ar durea ochii ingrozitor, si in al doilea rand fiindca mi-as pierde firul naratiunii. Si nici nu imi place sa tot ating ecranul telefonului de 11 ori pana gasesc pagina x. Asa ca mai bine cartea normala, cu mirosul ei specific si cu aroma de cunoastere profunda a literaturii.

No comments:

Post a Comment